Ulmus glabra, cunoscut sub numele de ulm de munte sau ulm scoțian, este un arbore nativ Europei, nord-vestului Asiei și Caucazului, care poate atinge înălțimi impresionante de până la 40 de metri.
Acest arbore se remarcă prin coroana sa largă și rotundă, frunzele mari, aspre la atingere, cu vârful ascuțit și baza asimetrică, și prin scoarța sa gri-maronie, care devine adânc fisurată odată cu vârsta.
Ulmus glabra produce fructe aripate (samare) care se dispersează prin vânt, contribuind la răspândirea speciei în habitatele naturale.
În ceea ce privește utilizarea în urbanism, Ulmus glabra a fost tradițional un arbore popular pentru plantările stradale și în parcuri datorită umbrei sale dense și aspectului impunător, deși utilizarea sa a scăzut în ultimele decenii din cauza susceptibilității la boala olandeză a ulmului.
În prezent, acest arbore este încă apreciat în proiectele de amenajare peisagistică urbană pentru valoarea sa ecologică și istorică, fiind adesea plantat în parcuri mari și zone naturale urbane unde poate fi monitorizat și protejat împotriva bolilor, contribuind astfel la conservarea biodiversității și la menținerea patrimoniului natural urban.
Ulmus glabra “Pendula” – Ulm pletos
Descriere: arbore de talia a III-a, are coroana aplatizata, larga, formata din ramuri pendule. Frunzele sunt mari, obovate, aspre, verde inchis, cu reversul pubescent.
Caracteristici si cerinte: locuri insorite sau semiumbra, ferit de vanturi puternice. Necesita soluri bogate, profunde, bogate in humus.
Utilizare peisagistica: arbori de masive, grupuri, izolati.
